Regii crocodili

Aceasta este povestea lui Mel White, reporter National Geographic

In vara lui 2008, un crocodil-american a părăsit Golful Biscayne, din Florida, a înotat printr-un canal mărginit de iahturi din cartierul select Coral Gables şi s-a instalat în campusul Universităţii din Miami, unde-şi întrerupea uneori plaja pe malurile Lacului Osceola ca să mai ronţăie o ţestoasă.

Nu era primul crocodil apărut în campus, dar a devenit cel mai celebru. Oamenii l-au botezat Donna, după rectorul universităţii, Donna Shalala, fosta membră a Cabinetului – deşi era mascul. Uneori, Donna se lăfăia pe iarbă la câţiva metri de barul universităţii, fără să cauzeze alte necazuri decât mutarea câtorva mese de picnic.

În zorii zilei de 1 octombrie, cineva l-a ucis pe Donna, stârnind indignarea studenţilor şi a profesorilor şi încălcând legile statale şi federale: crocodilul- american e pe lista speciilor periclitate, după legea din Florida, şi pe lista speciilor ameninţate, după legea federală.

La o luna după crima, poliţia a arestat un bărbat şi un adolescent care, se pare, voiau craniul ca trofeu. E tentant sa-l folosim pe Donna ca metaforă pentru soarta grea a celor 23 de specii de crocodilieni cunoscute pe planetă, un grup de reptile înrudite, care include crocodilii, aligatorii, caimanii şi gavialii.

După ce au rezistat milioanelor de ani de schimbări climatice pe planetă, dansului plăcilor tectonice şi altor vicisitudini ecologice, se confruntă cu o nouă provocare în calea supravieţuirii lor: noi.

În anii 1970, populaţia de crocodili din Florida părea să fi scăzut sub 400 de exemplare. Populaţia umană a statului, în expansiune, îi gonea din majoritatea golfurilor ferite, cu apă sărată, unde trăisera cândva; mulţi au fost ucişi de braconieri pentru piele, împăiaţi şi expuşi in muzee sau capturaţi pentru expoziţii de animale vii.

De atunci, măsurile de protecţie au dus la sporirea populatiei de crocodili în Florida, care ajunge acum la circa 2.000 de exemplare. „Protejarea crocodililor nu e mare filosofie – spune Steve Klett, administratorul Refugiului Naţional pentru Fauna Zonei Crocodile Lake, din Florida. Dacă le protejezi habitatul şi interzici uciderea lor, işi vor reveni.

Acum, marea problemă e suprafaţa limitată: odată ce au ocupat tot habitatul disponibil, unde să se mai ducă?“ în cazul lui Donna: într-o zonă urbană, în care n-avea ce căuta – numai că n-avea de ales.

Autor: Mel White
Sursa: National Geographic

Traducător: Mel White

Editor: Andrei Ţapu

Vezi şi:

• Râsul invizibil  
• 20 de lucruri pe care nu le ştiai despre ciori şi corbi
• 10 lucruri pe care nu le ştiai despre pisici

Minuni naturale ale lumii: mai multe decât ţi-ai fi putut imagina! (part. 1)

Mai jos vă prezint câteva minuni naturale dintre cele peste 1000 care nu sunt foarte cunoscute. Materialul este atât pentru orice cititor curios cât pentru cei care au nevoie de insipiraţie.


Africa
Tassili N'Ajjer
În inima Saharei, pe un teritoriu aproape lipsit de viaţă, poţi întâlni misterioase picturi reprezentând animale şi vânători.
Cei avuţi sosesc pe calea aerului. Cei mai strâmtoraţi sau cei mai aventuroşi se apropie de munţii Tassili din Algeria în vehihule cu tracţiune integrală, străbătând terenuri cu pietriş, stâncă goală şi nisipuri mişcătoare, unde aerul pare că tremură deasupra solului, la temperaturi ce pot atinge şi 70 de grade Celsius.

Lacul Assal
Cea mai sărată întindere de apă de pe glob se află intr-o zonă ce riscă să se despice, împărţind Africa în două.
Intr-o vreme, vechii romani s-au simţit atât de sătui de abundenţa continentului african, încât la vestea unei noi minunăţii descoperite de un călător au replicat: ,,Ei, în Africa totdeauna găseşti ceva nou!'' Adevărul este, desigur, că romanii nu gustară decât foarte puţin din ceea ce avea continentul negru de oferit; chiar şi astăzi, nu multă lume nu s-ar hazarda să spună că splendorile sale au fost toate descoperite.

Erta Ale

Un lanţ curbat de vulcani activi se înalţă în Depresiunea Danakil- un peisaj al terorii, al dificultăţilor şi al morţii.
Exploratorul Britanic Ludovico M. Nesbitt scria în 1934: ,,Poate că nepoţii noştri vor învăţa cum să ajungă la stele şi atunci vor zâmbi amuzaţi de eforturile noastre, ale celor care am străbătut cu greu locuri neumblate ale Pământului". Ca şi alţi călători împătimiţi ai generaţiei sale, Nesbitt era convins ca ultimele regiuni neexplorate ale Pământului nu trebuie cucerite decât pe fondul  celor mai înalte realizări ale omenirii.

    
Lacul Turkana
Un râu care curge pe oglinda unui lac din nordul Kenyei şi-a creat propria sa ,,autostradă" de aluviuni.
Pe suprafaţa vastă şi netedă a Lacului Turkana, un râu îşi croieşte drum şerpuit printre bancuri de aluviuni atât de regulate, încât par create de mâna omului. La peste 5 km de malul lacului, râul se sfarşeşte într-o spectaculoasă şi largă deltă, de forma ghearei unei păsări uriaşe.

Europa
Vatnajokull
Calota de gheaţă a Islandei pulsează în ritmul răsunător al unui violent vulcan ce mocneşte dedesubt.
În Vatnajokull, masiva calotă de gheaţă a Islandei, se află aproape tot atâta gheaţă cât în toţi ceilalţi gheţari ai Europei la un loc. Acoperind o zonă cât jumătate din Ţara Galilor sau din New Jersey, împinge la vale zece alţi gheţari importanţi.

Benbulbin
Un munte plat înălţându-se din mijlocul şesului, în partea de vest a Irlandei, aminteşte de un poet şi un uriaş.
Silueta masivă a muntelui Benbulin se înalţă pe câmpia de la Sligo precum chila răsturnată a unei corăbii. Aproape de culme, pantele abrupte se transformă în stânci aproape verticale, dăltuite de natură asemenea burdufului unei armonici, ce mărginesc vârful plat, înalt de 300 de metri.

Cam atât pentru materialul de astăzi în care v-am prezentat prima parte din articolul Minuni naturale ale lumii: mai multe decât ţi-ai fi putut imagina! Când partea a doua va fi publicată voi scrie şi pe Facebook, dar, mai sigur pentru voi, vă puteţi abona la blog pentru a fi primul care citeşte partea a doua.
 Editor: Andrei Ţapu

Natura: Sfârşitul lumii în 2012: fals sau adevărat?

Natura: Sfârşitul lumii în 2012: fals sau adevărat?

Sfârşitul lumii în 2012: fals sau adevărat?

Multă lume aşteaptă cu sufletul la gură ce se va întâmpla pe data de 21 decembrie 2012. Să fie sfârşitul lumii, sau doar un subiect Science Fiction? Filmul documentar realizat de Sony Inc. ne arată că pe data respectivă va fi sfârşitul lumii. După acest film, în acea perioadă se vor întâmpla o serie de cutremure cumplite, care vor ridica practic actualul fund al oceanului făcând ca apele să se ducă spre continente formând ţunamiuri uriaşe. Apa va ajunge până în Munţii Hymalaya, distrugând totul. Peste 5 miliarde  de oameni estimeză filmul că vor muri, mai puţin de 1 miliard de oameni va ajunge pe nişte nave speciale care sunt construite în China şi rezistă la absoult orice pericol.

Mulţi cercetători au confirmat că nu va fi sfârşitul lumii pe 21 decembrie 2012, dar nici ei nu sunt siguri ce se va întâmpla, însă ştiu sigur că va avea să se întâmple ceva. Unii spun că e posibil ca polii să se inverseze, adică busola va arăta Polul Nord către Polul Sud aşa cum s-a mai întâmplat pe Terra şi în urmă cu câteva milioane de ani, dacă puteţi înţelege. Alţi cercetători cred că e posibil ca planeta noastră să se rotească mai repede în acea zi, astfel încât o zi va avea două dimineţi. Adică: va fi dimineaţa normală la ora 6:00 şi va mai fi o dată dimineaţă la ora 17, 18:00.


Cei mai mulţi oameni, atât cercetători cât şi oameni de rând şi bătrâni cred că este doar o superstiţie exact cum a fost şi în anul 2000 când lumea a crezut că în noaptea de revelion dintre anii 1999 şi 2000 avea să plouă cu foc, adică asteroizi de mărime mică. Ce va fi nimeni nu ştie exact, doar Dumnezeu şi noi deocamdată putem spera că vom supravieţui şi vom prinde Crăciunul din anul 2012.

Pentru a vedea trailerul oficial al filmului 2012 click aici.

Tu ce crezi? Va fi sfârşitul lumii pe data de 21 decembrie 2012? Ştii şi alte superstiţii? Lasă un comentariu bun iar eu îl voi face public (numai dacă eşti de acord)!   


Autor: Andrei Ţapu

Facebook 

Twitter