1. La ora actuală, familia Corvidelor, din care fac parte ciorile, numără peste 120 de specii răspândite în întreaga lume cu excepţia Antarcticii.
2. În prezent, în România trăiesc 8 specii de corvide, anume: Gaita (Garrulus glandarius glandarius), Alunarul (Nucifraga caryocatactes), Coţofana (Pica pica), Cioara de semănătură (Corvus frugilegus), Cioara neagra (Corvus corone corone), Cioara grivă (Corvus corone cornix), Stâncuţa (Corvus monedula) şi Corbul (Corvus corax) - de la stânga la dreapta şi de sus in jos:
3. Dintre toate aceste specii, cele mai des întâlnite sunt coţofenele şi ciorile grive, iar cele mai rare sunt alunarii şi corbii.
4. Conform studiilor şi estimărilor de teren realizate de ornitologii români, cea mai mare densitate de ciori din România se intâlneşte în Câmpia Bărăganului şi în împrejurimile capitalei Bucureşti.
5. Ciorile ocupă toate arealele şi nisele ecologice, de la gheţurile polare, păduri de toate tipurile, câmpii, zone agricole, delte, munţi, deşerturi, până la zone locuite de om, unde ajung chiar să prospere.
6. Ciorile sunt omnivore. Mănâncă orice, fără mofturi, inclusiv hoituri şi gunoaie.
7. În Familia Corvidelor, genul Corvus, reprezentat de "ciorile adevărate", adică ciorile, stâncuţele, coţofenele şi corbii, ocupă o treime din totalitatea speciilor.
8. Primele ciori au apărut in Miocen, în urmă cu circa 17 milioane de ani, în zona Australiei şi Oceaniei.
9. Oricât ar părea de bizar, cele mai apropiate rude ale ciorilor sunt frumoasele păsări ale paradisului.
10. Cea mai mică corvidă din lume este gaiţa pitică din Mexic (Aphelocoma nana). Are o greutate de maxim 40 grame şi o lungime de circa 20 cm. Titlul de cea mai mare corvidă din lume se împarte între corbul comun (Corvus corax) şi Corbul cu cioc gros (Corvus crassirostris) din Etiopia. Ambele specii ating greutatea de 1.500 grame şi o lungime de circa 65 cm.
11. Ciorile sunt sedentare de felul lor. Dacă insă mâncarea se împuţinează, sau condiţiile meteo se înrăutăţesc, migrează în masă.
12. Ciorile sunt păsări foarte sociabile, deseori clocind în colonii care pot atinge mii de exemplare. În Scoţia a fost indentificată o colonie de ciori unde trăiau peste 65.000 de exemplare.
13. Spre deosebire de marea majoritate a păsărilor, ciorile nu se tem de om, ci au învăţat să trăiască în apropierea oamenilor, profitând deseori de pe urma lor.
14. Ciorile depun de obicei între 4-7 ouă. Dacă au mâncare din belşug, pot avea o pontă chiar de 10 ouă.
15. Din punct de vedere al importanţei pentru om, ciorile au un impact neutru. Adică, deşi sunt recunoscute drept păsări folositoare agriculturii, care se hrănesc cu multe insecte dăunătoare pentru culturile agricole, studiile au demonstrat că ciorile fac în mod egal pagube, ciugulind cantităţi importante din plantele pentru uz alimentar.
16. Ciorile sunt cele mai inteligente păsări din lume. Mult mai inteligente decât bufniţele şi păsările de pradă, şi cu mult mai isteţe, şmechere şi descurcăreţe decât papagalii.
17. Proporţia dintre creier şi volumul corporal, în cazul ciorilor, este cea mai mare în rândul tuturor speciilor de păsări. Proporţia în cauză este egală cu cea prezentă la maimuţele antropoide şi cetacee. Singura vieţuitoare care are proporţia creier-volum corporal mai mare decât a ciorii, este insăşi omul!
Creierul unui porumbel (stânga) şi creierul unei ciori (dreapta). Corpul unei ciori este de cel mult 2 ori mai mare decât cel al unui porumbel - creierul ciorii este, insă, de 4 ori mai voluminos decât cel al porumbelului.
18. În testele de inteligenţă efectuate pe câini, pisici, porci şi ciori, cele din urmă au ieşit învingătoare fără probleme. Mai mult decât atât, un studiu de mare anvergură, efectuat în anul 2004, a scos la iveală că banalele ciori sunt la fel de inteligente ca cimpanzeii bonobo. Cu alte cuvinte, ciorile sunt cele mai inteligente făpturi de pe planetă după oameni, ocupând locul 2 la egalitate cu cimpanzeii şi delfinii!
19. Coţofana se numără printre puţinele vieţuitoare care se recunosc pe sine dacă se văd în oglindă!
20. O cioară a fost observată cum se hrănea cu nucile pe care iniţial nu putea să le spargă. Ingenioasa pasăre aşeza nucile pe o autostradă astfel incât autovehihulele treceau peste ele. După aceea, cioara poposea tacticoasă hrănindu-se liniştită. Pasărea era atât de inteligentă, încât plasa nucile intregi doar sub roţile maşinilor de mici dimensiuni, experienţele trecute învăţând-o că dacă pune o nucă sub roata unui TIR, sunt slabe şanse să mai găsească miezul.
Ei bine, sper că va plăcut acest material despre "banalele" ciori, care defapt sunt printre cele mai inteligente vieţuitoare din lume!
mai sunt acum ciorile banale?
RăspundețiȘtergerewow, este absolut incredibil, normal ca nu sunt si nici nu au fost vreodata banale, doar noi le credeam asa! super-tare materialul!!
RăspundețiȘtergere