Toate plantele au nevoie de nitrogen şi fosfor pentru ca celulele lor să creeze proteine şi acizi nucleici. Majoritatea plantelor extrag aceste elemente din sol, unde sunt eliberate de bacterii şi fungi, prin descompunerea materiei organice. Cu toate acestea, în unele habitate, dezvoltarea acestor microorganisme este împiedicată, astfel că pământul devine sărac in substanţe hrănitoare. Un exemplu de acest gen sunt mlaştinile, unde muşchiul produce acizi organici care ucid mulţi din microbii care sunt responsabili cu reciclarea substanţelor nutritive din pământ. Situaţia este înrăutăţită de cantitatea mare de ploaie care cade în zonele respective; apa tinde să spele nitraţii din pământ.
Probleme de acelaşi tip apar şi la plantele epifite (care trăiesc pe alte plante, fără să fie parazite, acestea servindu-le numai ca sprijin), deoarece acolo exista foarte puţin pământ din care să işi extragă substanţele nitraţii sau fosfaţii. Unele plante care trăiesc în aceste condiţii au ''rezolvat'' problema formând o simbioză cu bacteria care fixeaza nitrogenul. Cu toate acestea, plantele carnivore au evoluat în aşa fel, incât ''fură'' substanţele nutritive de care au nevoie de la insectele sau chiar animalele mici care le cad pradă. Revenind la întrebarea de la începutul articolului, pentru că acest tip de plante să fie ''câştigătoare'' în lupta selecţiei naturale, trebuie ca beneficiile dezvoltării şi înmulţirii mai rapide, datorate modului în care se hrănesc, să fie mult mai mare comparativ cu plantele obişnuite. Sursa: BBC
Editor: Andrei Ţapu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu